Redactia
Despre spondiloza
Spondiloza este un termen-umbrela (sau un termen general) care se refera la degenerarea coloanei vertebrale din orice cauza. Daca alegem un sens mai restrans, spondiloza se refera la osteoartrita spinala, legata de varsta inaintata si de uzura coloanei vertebrale, care este cea mai frecventa cauza a spondilozei.
Exista mai multe tipuri de spondiloza, iar unul dintre acestea, spondiloza cervicala, reprezinta o afectiune foarte intalnita la persoanele de peste 40 de ani, cu precadere la cele sedentare si supraponderale.
Ce este spondiloza
Spondiloza cervicala, insa, nu reprezinta o conditie obligatorie, intrucat se instaleaza si pe fondul unei predispozitii genetice, traume diverse, pozitii vicioase mentinute timp indelungat, fiind in plus favorizata si de fumat.
Cel mai adesea, termenul „spondiloza” este folosit pentru a descrie osteoartrita (denumita uneori si osteoartroza) coloanei vertebrale, dar este, de asemenea, un termen folosit in mod frecvent pentru a descrie orice forma de degenerare a coloanei vertebrale.
Spondiloza este un termen descriptiv. La fel multi alti termeni folositi pentru a descrie problemele coloanei vertebrale, spondiloza este mai degraba un termen descriptiv decat un diagnostic clinic. Literalmente, cuvantul poate fi „tradus” pana la sensul ca un pacient are atat durere, cat si degenerare la nivelul coloanei vertebrale, indiferent de ce anume ii provoaca acea durere sau de locul in care are loc degenerarea.
Cauze si factori de risc ai spondilozei
Spondiloza este un fenomen al imbatranirii. O data cu inaintarea in varsta, oasele si ligamentele din coloana vertebrala se uzeaza, ceea ce duce la aparitia osteofitelor („ciocurilor” osoase), un semn al osteoartritei.
De asemenea, discurile intervertebrale se degenereaza si se slabesc, ceea ce poate duce la hernia de disc si la discuri umflate. Spondiloza este o boala comuna, iar varsta poate fi un factor de risc.
Pacientii descriu primele lor simptome intre 20 si 50 de ani, iar spondiloza lombara este in special frecventa in randul persoanelor de peste 40 de ani. Potrivit Arthritis Foundation, spondiloza afecteaza aproximativ 75% dintre persoanele de peste 60 de ani.
Simptomele sunt adesea raportate mai intai la varste cuprinse intre 20 si 50 de ani. Peste 80% dintre persoanele cu varsta de peste 40 de ani prezinta semne/dovezi clare de spondiloza potrivit studiilor bazate pe radiografii. R
ata la care apare spondiloza este partial legata de predispozitia genetica, precum si de un istoric al traumatismelor la nivelul coloanei vertebrale. Genetica este un alt factor de risc pentru spondiloza.
Daca multe persoane dintr-o familie au spondiloza, este o probabilitate sa existe o predispozitie genetica mai puternica pentru spondiloza.
Leziunile spinale / traumatismele coloanei vertebrale sunt, de asemenea, un factor de risc pentru spondiloza.
Loviturile, traumatismele sau ranile pot provoca neplaceri, precum hernia de disc. De asemenea, este mai probabil ca osteoartrita sa se dezvolte in articulatiile lezate/afectate, inclusiv cand vine vorba de articulatiile din coloana vertebrala. Poate dura ani de zile pentru ca osteoartrita sa se dezvolte in aceasta zona.
Cauzele spondilozei
Principalele cauze ale spondilozei sunt imbatranirea si uzura generala asociata cu viata pacientului. Cu toate acestea, exista mai multi factori care pot exacerba sau agrava spondiloza. Urmatoarele cauze sunt unele dintre cele mai frecvente:
• traume sau vatamari subite ori neasteptate, cum ar fi cele care apar in timpul muncii fizice, sporturilor cu un impact ridicat, accidentelor rutiere sau cazaturilor grave;
• predispozitia genetica, anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale sau antecedentele familiale referitoare la durerile de spate;
• afectiunile precum artroza (osteoartrita) fatetelor articulare, stenoza spinala sau boala degenerativa a discului intervertebral, tumorile benigne sau canceroase, pintenii ososi (osteofitele) si discurile rupte ori hernia de disc;
• obezitatea;
• fumatul si/sau consumul excesiv de alcool;
• malnutritia;
• lipsa exercitiilor fizice;
• realizarea unor miscari repetitive care tensioneaza si uzeaza coloana vertebrala, cum se intampla in cazul meseriilor care necesita ridicarea in mod regulat a unor obiecte grele, munca fizica extrem de solicitanta sau conducerea masinii pe distante foarte lungi.
Tipuri de spondiloza
Spondiloza se refera la modificarile degenerative ale coloanei vertebrale, cum ar fi osteofitele (numite si „ciocuri” osoase sau „pinteni ososi”) si la degenerarea discurilor intervertebrale, acele structuri din tesut cartilaginos, rotunjite si plate, care reunesc vertebrele si care joaca un rol de amortizor intre acestea.
Exista mai multe tipuri de spondiloza:
• cervicala;
• lombara;
• toracala.
Astfel, spondiloza poate sa apara in zona cervicala (la gat), in zona toracica (partea superioara si de mijloc a spatelui) sau in zona lombara (partea inferioara a coloanei vertebrale).
Cele mai intalnite forme sunt spondiloza lombara si spondiloza cervicala, spun specialistii, iar spondiloza toracala nu provoaca in mod frecvent simptome.
Spondiloza lombosacrala este cea care afecteaza atat zona lombara (partea de jos a coloanei vertebrale), cat si zona lombo-sacrala (partea de sub zona lombara – osul sacral, situat imediat deasupra santului interfesier).
Simptome ale spondilozei
Durerea nu trebuie trecuta cu vederea in spondiloza cervicala. La inceputul afectiunii, durerea se accentueaza la oboseala si stat in picioare, insa dispare dupa odihna.
Din nefericire, neglijata, spondiloza se accentueaza si apar crize dureroase ce tin saptamani sau luni, insotite de: • contracturi, • limitare functionala,
• migrene,
• vertij,
• ameteli,
• tulburari de dispozitie,
• dureri extinse in umar, ceafa,
• gat intepenit,
• nevralgii intercostale si altele.
In afara de durerea caracteristica, ameteli, dureri de cap, greata, uneori, dar si furnicaturi la nivelul bratelor si umerilor, spondiloza cervicala poate genera si tulburari motorii, afectand in timp, forta bratelor.
De aceea este imperios necesara diagnosticarea si tratarea acestei suferinte, care poate evolua surprinzator la unii pacienti, din cauza evolutiei proceselor degenerative la nivelul corpurilor vertebrale si al discurilor intervertebrale.
Simptomele pot varia in spondiloza. Sa nu uitam ca spondiloza este mai frecventa in zona gatului si in partea inferioara a spatelui (zona lombara). Gatul (in spondiloza cervicala) este mai predispus, deoarece el sustine greutatea capului printr-o gama larga de miscari.
Partea inferioara a spatelui are un risc crescut, deoarece zona lombara gestioneaza si distribuie cea mai mare parte a greutatii corpului si stresul structural asociat. Cele mai importante simptome in spondiloza sunt:
• Durerea – ea poate rezulta dintr-un disc intervertebral umflat sau din hernia de disc care impinge („ciupeste”) un nerv spinal, un nerv mixt care transmite informatii senzoriale, motorii si semnale autonome intre maduva spinarii si organism.
Nervul comprimat la nivelul gatului poate cauza durere cervicala care poate radia in jos, catre umar, brat si mana. In mod similar, daca zona lombara este afectata, pacientul va prezenta dureri la nivelul feselor si sciatica (durere de picior).
• Redoarea (rigiditatea) – aceasta poate sa apara dupa perioadele de inactivitate sau dupa repaus, cum ar fi atunci cand pacientul se trezeste, dupa ce a dormit un numar de ore.
• Paresteziile (senzatii anormale) se pot dezvolta la pacientii cu spondiloza, iar acestea pot fi senzatii de amorteala sau furnicaturi in anumite zone afectate de boala.
Deoarece spondiloza este un termen-umbrela pentru a descrie degenerarea discurilor intervertebrale si a coloanei vertebrale, pot sa apara numeroase simptome in functie de localizarea, de severitatea si de natura problemei care sta la baza spondilozei.
Simptomele generale pe care trebuie sa le ai in vedere sunt:
• durere lombara, durere de spate (toracica, in zona din centru) sau durere de gat (in zona cervicala);
• hernie de disc;
• nervii „ciupiti”;
• sciatica;
• amorteala si slabiciune in zona afectata, cat si in membrele asociate (maini sau picioare);
• senzatie de furnicaturi si intepaturi in zona afectata si in membrele asociate;
• dureri de cap;
• o paleta limitata de miscari, rigiditate in vertebrele afectate si senzatia ca oasele „se macina”, se freaca unele de altele;
• dificultate la mentinerea echilibrului si incapacitatea de a efectua activitatile de zi cu zi, fara a intampina dureri sau disconfort.
Metode de diagnosticare pentru spondiloza
In timpul consultului (examinarii fizice si examinarii neurologice), medicul va analiza indeaproape coloana vertebrala a pacientului si gama de miscari in timp ce pacientul este asezat in diverse pozitii: aplecat in fata, in lateral, in spate. Medicul isi noteaza forma pe care o are coloana vertebrala, inclusiv orice curbaturi anormale.
Specialistul palpeaza (simte) coloana pentru a detecta orice zone sensibile sau dureroase, tensiuni musculare sau spasme, umflaturi ori zone in care e prezenta inflamatia. Mai mult, durerea este evaluata in profunzime, impreuna cu alte simptome, ca de exemplu paresteziile, slabiciunea, etc.
Radiografiile (o metoda folosita in diagnosticarea spondilozei) pot detecta osteofitele sau „pintenii” ososi sau pierderea inaltimii discului intravertebral (acesta se poate subtia).
Medicul specialist poate recomanda un CT (o computer tomografie sau „tomografie computerizata”) ori o investigatie IRM (imagistica prin rezonanta magnetica, numita si „rezonanta magnetica nucleara” / RMN) pentru a vedea modificarile degenerative si anomaliile existente in tesuturile moi ale coloanei vertebrale. Desigur, in functie de simptomele pacientului, pot fi recomandate si alte tipuri de teste care il ajuta pe medic sa stabileasca diagnosticul.
Evolutia spondilozei
La nivelul corpurilor vertebrale si al discurilor intervertebrale, are loc, pe fondul unor „reactii de reparare”, aparitia osteofitelor (pinteni ososi) care pot realiza actiuni cu efect vatamator ale maduvei sau radacinilor nervoase.
Aceasta complicatie se numeste „cervicobrahialgia degenerativa”, ce genereaza initial parestezii, furnicaturi, amorteli, pana la slabirea fortei musculare si chiar dizabilitate.
Cum se trateaza spondiloza
Unul dintre aspectele importante ale tratamentului il reprezinta imoblizarea coloanei cervicale pentru a evita mobilizarea agresiva a musculaturii, prin purtarea de gulere moi, rigide sau semirigide. Noaptea se va dormi pe o perna ortopedica, ce preia curbura cefei.
Multe persoane, insa, nu accepta aceasta metoda terapeutica, desi este una eficienta, care grabeste calmarea crizei dureroase. Este important ca fiecare criza dureroasa importanta determina o accentuare a degenerarii si trebuie stiut ca, odata cartilagiile articulare lezate, ele nu se mai refac si este importanta terapia pentru a conserva macar componentele vertebrale in acest stadiu si a incetini evolutia bolii.
Fizioterapie si tratament kinoterapeutic pentru spondiloza
Cele mai bune metode de tratament pentru spondiloza sunt prin fizioterapie, care ajuta la combaterea durerilor, redorii (rigiditatii) si retractiilor, ajutand la stabilizarea procesului degenerativ.
Se obtine si tonifierea musculaturii vertebrale si mobilitatea coloanei cervicale. Tratamentele ajuta, indirect, si la remiterea durerilor de cap si a migrenelor generate de spondiloza.
Pentru a avea efect, curele de fizioterapie se fac in pachete de cate 8-10 sedinte consecutive, de doua ori pe an, preferabil prin internare in clinici de specialitate, mai ales in sezonul rece, pentru a evita diferentele mari de temperature post-procedura, deplasarile, etc.
In plus, chiar se recomanda ca o astfel se sedinta sa fie urmata de masajul terapeutic, manual sau electric, prin aparatura cu softuri special de electrostimulare si masaj.
Masajul urmareste calmarea si relaxarea musculaturii spatelui, combaterea contracturilor dureroase musculare, redarea mobilitatii articulatiilor vertebrale, stimularea circulatiei, tonifierea musculaturii paravertebrale. Dupa masaj se pot executa exercitii de kinetoterapie, articulatiile si musculature fiind stimulate si „incalzite”, deci mai usor de mobilizat.
Exercitiile si gimnastica speciala sunt importante in tratamentul pentru spondiloza. Miscarea ajuta la activarea circulatiei, mai ales la nivelul discurilor vertebrale, rehidratarea lor, ameliorarea durerii, mentinerea sau redobandirea fortei musculare si a mobilitatii coloanei. Exercitiile se fac sub supravegherea unui kinetoterapeut.
Ideal ar fi ca sedintele sa dureze 15-20 de minute pe zi si constau in miscari lente, incepand de la simple ridicari si aplecari ale barbiei, mainilor, cu protejarea articulatiei umerilor, si abia in partea a doua fiind continuate cu rotiri usoare ale gatului, cefei, trunchiului sau bratelor.
Se pot executa stand pe scaun, in picioare, apoi intins pe o saltea, la sol, pe burta, la inceput cu barbia sprijinita pe maini.
Culcat pe spate, pacientul poate executa ridicari ale capului, bratelor, rulari usoare, fara a pune presiune pe zona occipitala, ci maxim pana la nivelul omoplatilor.
De asemenea, flexii ale genunchilor si babiei simultan la piept, precum si exercitii ale bratelor, cu ridicari drepte sau laterale, cu ajutorul unui bat lung, urmarind miscarea acestuia cu privirea. Tot de bat ne putem ajuta pentru ridicarea bratelor in picioare, sau pe scaun.
Nu detaliem aceste exercitii aici intrucat cel mai bine ar fi ca exercitiile sa fie personalizate si corectate macar la inceput, de catre un kinetoterapeut, in functie de stadiul de degenerare vertebrala a fiecaruia si mai ales de de pozitionarea si dezvoltarea osteofitelor in raport cu tesutul medular.
Procedurile pot fi completate cu acupunctura, presopunctura, o hidratare atenta si o dieta sanatoasa, eventual reglarea greutatii spre normoponderabilitate, daca este cazul.
Sa retinem ca, prin „ghidarea” corpului prin exercitiile terapeutice, fizioterapeutul ajuta pacientii sa isi intareasca muschii abdominali si sa scape de kilogramele in exces. Ambele schimbari pot sa reduca in mod semnificativ severitatea simptomelor pacientului cand vine vorba de spondiloza, punand mai putina presiune pe coloana vertebrala.
Interventii chirurgicale pentru tratarea spondilozei
Rareori este nevoie de o interventie chirurgicala la coloana vertebrala pentru a trata spondiloza care se dezvolta la spate sau gat. Chiar si asa, in unele cazuri, terapiile nonchirurgicale nu asigura o ameliorare adecvata a durerii sau a simptomelor.
Pe de alta parte, compresia nervului poate deveni severa si/sau simptomele osteoartritei coloanei vertebrale se pot agrava progresiv si pot duce la slabiciune si amorteala a extremitatilor (brat, picior). In unele cazuri, ar putea fi recomandata interventia chirurgicala in zona spatelui (lombara si nu numai) sau in zona gatului.
Exista mai multi factori, printre care si starea generala de sanatate a pacientului, care trebuie evaluati foarte atent, inainte ca medicul sa faca o procedura la nivelul coloanei vertebrale. Totodata, medicul stabileste ce fel de interventie chirurgicala este necesara daca pacientul chiar are nevoie de operatie, iar aceste proceduri pot fi:
• Laminectomia lombara – este o procedura de indepartare a „arcadelor” osoase ale canalului spinal, procedura marind ulterior dimensiunea canalului spinal si reducand presiunea exercitata asupra maduvei spinarii;
• Discectomia – este o procedura folosita pentru a indeparta o portiune a unui disc intervertebral care pune presiune pe o radacina nervoasa sau pe canalul spinal.
• Foraminotomia cervicala – este o procedura de extindere a deschiderilor pentru radacinile nervoase, pentru a iesi din canalul spinal. In timpul unei proceduri de acest gen, este indepartata o cantitate de tesut, care poate sa varieze.
• Indepartarea osteofitelor – este o procedura folosita pentru a indeparta „ciocurile” osoase sau „pintenii” ososi dintr-o zona unde acestia provoaca atingerea sau „ciupirea” nervilor.
• Corpectomia – este o procedura de indepartare a corpului vertebral si a discurilor.
Daca starea pacientului este grava, iar acesta nu raspunde la alte forme de tratament, este posibil ca persoana sa aiba nevoie de o operatie.
O interventie chirurgicala poate sa insemne ca: medicul indeparteaza osteofitele sau „pintenii” ososi, indeparteaza parti din oasele gatului pacientului sau opereaza hernia de disc, pentru a oferi mai mult spatiu nervilor si maduvei spinarii.
Operatia este rareori necesara pentru spondiloza cervicala, insa chiar si asa, un medic poate recomanda interventia chirurgicala daca durerea este severa si daca aceasta afecteaza capacitatea pacientului de a-si misca bratele.
Terapii alternative pentru spondiloza
Terapiile practicate pentru spondiloza sunt diverse si se utilizeaza protocoale specifice, care includ:
• Laserul – aceasta terapie cu lumina laser are rol antialgic, antiinflamator, relaxeaza musculatura si edemul (umflaturile).
• Terapia cu curent diadinamic urmareste un efect decontracturant, vasodilatator si antiinflamator.
• Terapia cu ultrasunete decontractureaza prin incalzire, stimuleaza sistemul nervos, are efect antiinflamator si antagic, realizeaza un efect fibrinolitic, cu limitarea degenerarii locale.
• Terapia cu curenti interferentiali are, de asemenea, efect de stimulare trofica, motorie nervoasa, dar si miorelaxanta si antiinflamatoare.
Modalitatile de incalzire si de racorire a zonei (aplicarea unor comprese calde sau comprese reci, cu gehata), masajul terapeutic si terapia de decompresie a coloanei vertebrale, precum si alte tratamente recomandate de medic ajuta, in mod frecvent, pacientii care se confrunta cu spondiloza.
Daca insa spondiloza a cauzat deja dureri mari si a provocat traumatisme secundare ori daca tratamentele conservative nu au ameliorat simptomele, atunci interventia chirurgicala s-ar putea sa fie necesara.
Tratamentul medicamentos pentru ameliorarea simptomelor spondiloza
Evident, pe parcursul tratamentului medicamentos, medicii recomanda medicatie antalgica si antiinflamatoare adecvata, cel mult 15 zile din cauza efectelor adverse gastrice, dar si fizioterapie, masaj, kinetoterapie, acestea din urma avand mult mai putine contraindicatii sau efecte adverse nedorite.
Medicamentele speciale care combat durerea si inflamatia din corp pot, adeseori, sa reduca durerea si disconfortul pacientului pe perioade mai lungi de timp, iar dupa acest interval, problemele asociate cu spondiloza de obicei se rezolva cu ajutorul fizioterapiei sau kinetoterapiei.
Desi medicii sfatuiesc pacientii in mod regulat sa foloseasca medicamente cu administrare orala si locala, totodata acestia recomanda alte tehnologii sau terapii alternative (stimularea electrica, injectiile localizate), pentru ca toate acestea pot maximiza beneficiile medicatiei prescrise pentru spondiloza.
Desi spondiloza poate fi o afectiune extrem de dureroasa, cei mai multi pacienti raspund favorabil la tratamentele nechirurgicale. Prima linie de tratament include analgezicele (medicamentele contra durerii), medicamentele antiinflamatoare si cele care relaxeaza muschii.
Remedii naturiste pentru ameliorarea simptomelor spondilozei
Suplimentele sau remediile naturiste (din plante) pot fi folosite pentru ameliorarea simptomelor spondilozei, dar doar la recomandarea medicului specialist. Inainte de a incerca orice fel de remediu din plante sau supliment din plante, asigura-te ca discuti cu medicul tau.
Chiar daca sunt remedii naturiste, pot exista efecte adverse de care nu poti fi constient; de exemplu, un remediu din plante poate sa interactioneze cu un medicament prescris de medic, pe care il iei regulat.
Unele dintre remediile naturiste pe care le poti lua in considerare pentru tratamentul spondilozei sunt:
• Gheara-diavolului (Harpagophytum procumbens) este o planta folosita de mai multe secole pentru a trata febra, artrita si problemele gastrointestinale. Ea functioneaza ca un medicament antiinflamator.
In zilele noastre, este folosita pentru afectiuni care cauzeaza inflamatie si durere, precum spondiloza (osteoartrita spinala). Remediile se pot lua sub forma de capsula.
• Ghimbirul – poate fi si el folosit ca un „medicament” antiinflamator. Poti sa iti prepari propriul ceai de ghimbir, adaugand o lingurita de ghimbir proaspat ras intr-o cana de apa clocotita. Sau poti cere sfatul unui medic fitoterapeut, care iti va spune cum se administreaza remediile pe baza de ghimbir.
• Suplimente sau glicozaminoglicani – Glucozamina si / sau sulfatul de condroitina sunt doua exemple de glicozaminoglicani. Aceste substante pot fi luate separat sau in combinatie si pe piata exista numeroase suplimente alimentare de acest gen.
Glucozamina si condroitina sunt facute din surse naturale si s-a demonstrat ca uneori calmeaza simptomele spondilozei.
• Extractele din scoarta de salcie alba – Un lucru important de retinut este ca salcia alba a dus la dezvoltarea aspirinei in Europa. Daca nu vrei sa iei versiunea sintetica (mai ales ca aspirina poate irita stomacul), foloseste remediile naturiste pe baza de scoarta de salcie alba.
Este un remediu recomandat pentru afectiuni care cauzeaza durere si inflamatie, iar spondiloza le provoaca pe amandoua. De asemenea, scoarta de salcie alba calmeaza si durerea acuta de spate.
Prevenirea spondilozei
Spondiloza este un proces degenerativ, asa ca nu exista nicio metoda cunoscuta pentru a preveni procesele patologice degeneratice. Cu toate acestea, unele masuri pe care le iei se pot dovedi utile pentru a preveni durerea cervicala si durerea de spate pe care spondiloza le poate cauza.
De exemplu, trebuie sa ai mereu o pozitia corecta a corpului, sa nu mergi cocosat, sa nu iti tii gatul prea aplecat, pentru a avea dureri in aceasta zona.
Pe de alta parte, e bine sa inveti cum trebuie sa ridici corect greutatile, iar un fizioterapeut te poate invata acest lucru, ca sa nu iti soliciti prea mult coloana vertebrala.
Un alt lucru important este controlul greutatii, iar medicul te poate ajuta sa scapi de kilograme intr-un mod sanatos, pentru a nu-ti solicita coloana vertebrala din cauza excesului ponderal. Totodata, odihna corespunzatoare a corpului este un alt punct pe care trebuie sa il ai in vedere daca nu vrei sa suferi de spondiloza.
