Revista Sănătate

Planta verii: Coada racului și bolile pe care le trateaza

Potentilla anserina este o planta erbacee, perena, cu tulpini taratoare, paroase, lungi de 50 cm, inradacinate la noduri. Frunzele au margini adanc dintate, verzi pe fata superioara si albicioase pe fata inferioara. Florile sunt de culoare galben-aurie, cu 5 petale care se inchid seara si pe vreme racoroasa. Mai este denumita iarba gastelor, buruiana junghiurilor, scranteala, prescura si vintricea. Creste in flora spontana, prin locuri umede, pe marginea apelor si mlastinilor.

Coada racului infloreste din luna mai pana in septembrie. In scopuri terapeutice, de la aceasta planta se utilizeaza numai partea aeriana (flori si frunze), fara tulpini. Recoltarea se face in timpul infloririi. Se usuca la umbra, iar pastrarea se face in pungi de hartie sau saculete din panza.

Planta este bogata in substante amare, flavonoide, taninuri (7-10 la suta), mucilagii, uleiuri eterice, vitamina C (pana la 200 mg/100 g frunze), saruri minerale. Are proprietati antidiareice, astringente si hemostatice (datorita taninurilor), spasmolitice asupra musculaturii netede a intestinului si uterului (datorita flavonoidelor), antispastic gastric si intestinal, antiseptic, sedativ, analgezic, cicatrizant, favorizant al coagularii sangelui. Ceaiul de coada racului are actiune benefica asupra aparatului digestiv, calmand colicile stomacale. Prin efectul calmant, ceaiul de coada racului va reduce durerile de stomac. O alta proprietate este aceea ca, prin efectul hemostatic, regleaza menstruatiile abundente si atenueaza durerile abdominale. In calculoza renala (piatra la rinichi) si artrite se recomanda o cura mai indelungata cu ceai din aceasta planta.

Indicatii terapeutice

Fitoterapia recomanda preparatele din coada racului in boli ale aparatului digestiv (calmarea durerilor ulcerului gastric si a durerilor de stomac, diaree rebela, dizenterie, pancreatita, hemoroizi, enterocolite, combate inmultirea bacteriilor in intestine); boli ale aparatului respirator (astm bronsic, tuse convulsiva); boli renale si genitale (dizolvarea calculilor renali, metroragii cu hipermenoree – menstruatii abundente si neregulate, dismenoree, metroanexita, leucoree – „poala alba”, candidoza genitala, infectii stafilococice), artrite, guta (artrita urica), hiperhidroza, anemie, convalescenta, epilepsie, stomatita, inflamatii gingivale, ulceratii ale pielii.

Observatii:tratamentul cu aceasta planta este contraindicat la persoane cu afectiuni hepatice si renale cronice. Ceaiul de coada racului nu se bea pe nemancate, deoarece provoaca iritatia mucoasei gastrointestinale.

Forme de utilizare

Uz intern:* Infuzie din 1 lingura planta uscata la 250 ml apa clocotita; se lasa sa infuzeze, acoperit, timp de 10 minute, se strecoara si se bea fierbinte, eventual in amestec cu lapte. Tratamentul dureaza 12 zile, cu cate 3 cesti zilnic, avand efect de fortificare a corpului la persoane anemice si copii fara pofta de mancare. * Decoct din 2 linguri planta uscata la 500 ml apa rece; se lasa in apa timp de 15 minute, se infuzeaza 10 minute si se beau 3 ceaiuri caldute pe zi, dupa mesele principale.

Uz extern: * Decoct din 3 linguri planta uscata si maruntita la 500 ml apa rece; se lasa la macerat 15 minute, se strecoara si se fac spalaturi vaginale de 2 ori/zi (in caz de leucoree), se pun cataplasme de 2-3 ori/zi (in caz de arsuri, ulceratii cutanate, eczeme si entorse), se fac bai generale (pentru intarirea oaselor la copii anemici) sau se fac gargarisme de 3-5 ori/zi (in gingivite si stomatite).