Revista Sănătate

De ce fac tinerii infarct? Prof. dr. Mircea Cinteză, medic primar cardiolog: “Deşi mulți tineri par a fi perfect sănătoși, ei au un profil diferit al factorilor de risc”

Bolile cardiovasculare constituie principala cauză de moarte pentru toate populațiile lumii, iar România face parte din țările cu risc mare cardiovascular. Cifrele arată că, în Europa, se găsește pe una dintre cele mai proaste poziții din acest punct de vedere.

De ce se întâmplă aceasta? Care sunt cauzele ascunse ale acestui flagel? Din ce perspectivă trebuie tratați pacienții cu boli de inimă? Poate fi prevenit riscul unui accident cardiovascular? Poate fi controlat „ucigașul tăcut’ din bolile cardiace?

Am pus aceste întrebări și încă multe altele, unuia dintre cei mai cunoscuți cardiologi români, prof. dr Mircea Cinteză de la Spitalul Universitar de Urgență București, iar răspunsurile sale aduc o concluzie încurajatoare: cu un stil de viață sănătos, durata de viață a bolnavilor cardiaci poate crește cu un deceniu.

În ultimii ani, tot mai mulţi tineri au probleme cardiovasculare şi deja nu mai este de mirare că cineva face infarct la 35-40 de ani. Cum se explică acest trend periculos?

În general, îngustarea și obstrucţia coronarelor – vasele care irigă şi hrănesc muşchiul inimii – apare după vârsta de 40 de ani, având drept cauză placa de aterom, dar, deşi multe persoane tinere par a fi perfect sănătoase, ele au, din punct de vedere cardiologic, un profil diferit al factorilor de risc. Și aici intră diabetul, colesterolul și hipertensiunea, care trebuie monitorizate.

Explozia se explică prin faptul că tinerii nu merg decât în număr foarte mic să își facă investigațiile la care au dreptul gratuit o dată la doi ani – până la 45 de ani – și apoi anual și deci nu urmăresc aceste afecțiuni, care nu dor, nu au simptome și pot fi identificate precoce doar prin analize.

CITEȘTE ȘI…
Enteroviroza la copii. Cum se manifestă afecțiunea
La aceasta se adaugă și sedentarismul, obezitatea abdominală (peste 92 de centimetri circumferinţa taliei la femei şi peste 102 centimetri circumferinţa taliei la bărbat), grăsimile animale și dulciurile concentrate și mai cu seamă fumatul, căci marea majoritate a tinerilor care fac infarct fumează şi încă de la vârste foarte fragede.

Statistic, un bărbat care fumează are un un risc de a face infarct miocardic de zece ori mai mare decât un nefumător, iar o femeie fumătoare – de circa cinci ori mai mare decât o nefumătoare.

Se vorbește despre „infarctul silenţios’, infarctul miocardic fără durere, greu de diagnosticat și deseori prea târziu. Există așa ceva?

Există, și într-un procent mare. Cercetătorii au observat că un sfert dintre cei care au suferit un infarct miocardic nu au prezentat durere în zona pieptului – simptomul tipic pentru infarct -, atacul de cord nefiind anunțat de nimic și neînsoțit de suferință, fiind depistat, ulterior, prin electrocardiogramă.

Acest lucru este valabil în cazul suferinzilor de diabet, căci boala atacă și inactivează receptorii de durere (se mai adaugă încă circa 13% dintre pacienți care nu au o serie de astfel de receptori) iar pacientul nu prezintă decât alte simptome prevestitoare ale infarctului (probleme de respirație, transpirație, vărsături și furnicături în membre) pe care însă le pune pe seama altor afecțiuni trecătoare.

El ignoră faptul că este vorba de un infarct miocardic și nu beneficiază de tratamentul specific, respectiv tratamentul de prevenție secundară, care constă în special în medicamente și o echilibrare a stilului de viață: renunțarea la fumat, evitarea sedentarismului și alimentația sănătoasă. Dar infarctul, chiar dacă este tăcut, fără simptome, nu este lipsit de riscuri chiar foarte mari, inclusiv cel al unei noi crize cardiace, adesea cu consecințe dramatice.

Una dintre cele mai comune temeri ale omului modern este „colesterolul. Este vorba de un adevăr sau este doar un mit? Colesterolul este prieten sau dușman?

Colesterolul crescut este, fără discuție, un serios factor de risc cardiovascular. Colesterolul este de mai multe feluri: colesterol „rău’ (sau LDL în termeni medicali) şi colesterol „bun’ (sau HDL) și se găseşte în mod normal în cantităţi mici şi este esenţial pentru funcţionarea corectă a organismului.

Totuși, cu cât el se găseşte în cantitate mai mare în sânge – în special cel „rău’ dar și nivelurile crescute de colesterol „ bun’ se pare că nu sunt de dorit – cu atât creşte riscul de a suferi de boli ale inimii şi ale vaselor de sânge.

Niveluri crescute de colesterol LDL duc în timp la depunerea substanţelor grase în peretele vaselor de sânge, adică la ateroscleroză, care provoacă blocarea şi îngroşarea arterelor și la scăderea cantităţii de sânge care ajunge la inimă sau la creier. Astfel, creşte riscul de infarct miocardic și de accident vascular cerebral.

prof. dr. Mircea Cinteză medic primar cardiolog

Este corect spus „durere cardiacă’? Inima doare, sau patologia cardiacă se poate manifesta prin dureri în alte zone?

Inima ca atare nu doare, dar există afecțiuni cardiace în care apar ca manifestări așa numitele dureri „de împrumut, adică pacientul simte proiecţia durerii localizată în zona toracică anterioară stângă, în dreptul inimii dar senzația dureroasă este inițiată de metaboliţi cardiaci.

Dar există ideea durerii de infarct, care se simte doar în „mâna stângă sau „în partea stângă.

Durerea cauzată de o suferinţă a inimii poate fi percepută şi la distanţă. Sunt cazuri în care acest să-i spunem mit, al durerii exclusiv în mâna stângă sau în partea stângă, este desființat. Durerile date de afecţiunile inimii se pot manifesta în partea dreaptă, în umeri, coloană vertebrală, coate, în pumn, în mandibulă, aşa cum se întâmplă în angina pectorală, o boală frecventă a inimii, manifestată eminamente prin durere.

Aţi făcut numeroase cercetări importante și în privinţa pericolului reprezentat de plăcile de aterom, acele insule de grăsime care pot bloca circulaţia sângelui prin vasele sangvine, ducând la afecțiuni fatale. De ce apar plăcile de aterom?

Principalele două categorii de boli cardiovasculare fatale sunt infarctul acut de miocard și accidentele vasculare cerebrale. În majoritatea cazurilor accidentele apar când se formează un cheag de sânge pe o placă grăsoasă, de aterom, din interiorul vaselor inimii sau ale creierului.

Doar o mică parte din accidentele vasculare cerebrale au alt mecanism, anume hemoragiile cerebrale cauzate de obicei de hipertensiunea arterială netratată. De ce apar plăcile de aterom? Deoarece colesterolul din sânge se încrustează în peretele vascular.

Aceasta se întâmplă, pe de o parte, când colesterolul este crescut în sânge, dar pe de altă parte și când un colesterol în cantitate normală este „împins’ în pereții vasculari de așa numiții factori de risc.

Care sunt deci acești factori de risc ce au o importanță deosebită în declanșarea bolilor cardiovasculare?

Cei mai importanți factori de risc sunt hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, fumatul și obezitatea. Mai există mulți alți factori de risc, mai greu de cuantificat, dar la fel de periculoși, ca de exemplu lipsa de mișcare sau stresul zilnic.

Cei mai mulţi pacienţi cu hipertensiune au diabet, alţii obezitate, sau consumă sare în cantitate mult mai mare faţă de cât ar fi necesar (unii trec de 12 grame în 24 de ore în loc de şase, cel mult, opt) iar în ultimii ani s-a constatat aproape o dublare a prevalenţei diabetului şi a dislipidemiei (colesterol), factori de risc cardiovascular.

Obezitatea și lipsa de mișcare sunt doi factori de risc care merg mână în mână. Mușchii în mișcare anihilează în sânge unele substanțe agresive pe care nici ficatul nu le poate detoxifia. Iar grăsimea în exces din obezitate eliberează substanțe corozive pe vase, ce sunt reduse prin scăderea în greutate.

Exista anumite tipuri de alimentație care pot reduce riscul bolilor de inimă?

Mulți bolnavi nu reușesc să slăbească, deși fac eforturi mari, în special de a găsi un regim eficent de slăbire. Toate regimurile recomandate de medici sau de literatura medicală accesibilă, dar serioasă, au avantaje, dar pot fi uneori urmate cu greu.

Eu sugerez o metodă simplă: pentru a mânca puțin trebuie să mâncați încet. Dacă mestecăm fiecare îmbucătură până își pierde gustul, după trei-patru înghițituri nu vom mai simți nevoia uneia noi, ne vom opri și, astfel, vom mânca puțin.

Fără a ne chinui prea mult în a găsi doar alimentele ‘corecte’ pentru un regim sănătos. În concluzie, dacă mâncăm puțin, dacă facem o plimbare pe zi în ritm ceva mai vioi, dacă ascultăm cu perseverență medicul în a trata hipertensiunea arterială, diabetul sau colesterolul crescut și dacă nu fumăm, riscul de a face un accident cardiovascular scade extraordinar de mult. S-a calculat că în Europa, deci și în România, durata de viață poate fi crescută în acest fel cu până la opt-zece ani.

Statistic, cea mai frecventă boală de inimă este insuficienţa cardiacă. Care sunt cele mai întâlnite afecţiuni ale inimii în România?

Cele mai întâlnite afecţiuni pentru aria noastră geografică sunt grupate pe mai multe categorii: un procent consistent este cel al bolilor degenerative cum este ateroscleroza cu determinism cardiac – numită şi cardiopatia ischemică – dar şi ateroscleroza arterelor periferice, apoi hipertensiunea arterială, cardiomiopatiile şi aritmiile cardiace.

Toate acestea, plus cardiopatiile congenitale, duc la cea mai frecventă boală de inimă: insuficienţa cardiacă.

Sunt și afecţiuni cardiologice ce pot debuta brusc dar pot fi ţinute sub control?

Hipertensiunea este boala care se instalează frecvent fără niciun simptom, iar debutul este brusc. De altfel, prevalenţa ei este mai mare în ultimii ani iar mulți nu știu că au hipertensiune arterială, fiind expuși unor riscuri importante în ceea ce priveşte starea de sănătate, generate de lipsa unei îngrijiri adecvate, care să asigure controlul eficient al afecţiunii.

Noi, medicii, o numim ‘ucigaș tăcut’, deoarece, chiar la valori mari, nu dă simptome. Durerea de cap sau amețelile apar la valori mult peste 200 mm Hg maxima. Noi spunem că hipertensiunea arterială trebuie tratată cu inteligența, nu cu simțurile.

Tabletele care pot fi luate sunt foarte numeroase și medicul găsește, fărăîndoială, acea tabletă sau grup de tablete care mențin tensiunea sub limita periculoasă fără a provoca efecte nedorite. Dar, odată recomandat, tratamentul antihipertensiv, acesta nu se termină decât la sfârşitul vieţii, pentru că a menţine permanent tensiunea sub control înseamnă a preveni complicaţiile.

Limita sub care trebuie scăzută tensiunea este discutată de medici, dar o tensiune sub 140 cu 90 mm Hg pare rezonabilă. De aceea un examen medical în care să fie măsurată tensiunea arterială este primul gest pe care trebuie să îl facă orice om iar cei care au în familie persoane cu HTA trebuie să facă acest control – care este absolut gratuit împreună cu toate analizele asupra unui risc cardiovascular – măcar o dată la doi ani, de la vârsta de 20 până la 45 de ani și apoi o dată pe an, după 45 de ani.

Loading...