Substanţele chimice şi materialele de construcţii, mobila, mochetele, soluţiile de igienizare sau din odorizantele pentru interior pot da aerului dintr-o locuinţă un grad ridicat de toxicitate. Mai puţin cunoscut este faptul că plantele de apartament pot contracara efectele negative ale poluării aerului domestic. Printre cele mai eficiente plante de apartament în eliminarea toxicității din aerul locuinţei şi în reglarea umidităţii interiorului se numără şi aloe.
De ce să ţinem aloe în casă Aloe este o plantă recomandată pentru creşterea nivelului de oxigen din locuinţă. Se spune că un ghiveci de aloe este echivalent cu 9 filtre biologice de aer. Planta suculentă este o adevărată campioană a purificării aerului din încăpere prin eliminarea formaldehidei, o substanţă cancerigenă care se găseşte în adezivul şi materialele din care sunt fabricate mochetele şi canapelele, şi în mobilierul din semifabricate din lemn.
În plus, aloe elimină şi benzenul din atmosferă, o substanţă folosită în compoziţia vopselurilor şi a decoloranţilor. Absoarbe dioxidul de carbon şi eliberează în aer oxigen, eliminând chimicale periculoase din mediul interior, care pot cauza probleme respiratorii şi neurologice, precum şi mai multe tipuri de cancer. Foarte interesant este şi faptul că aloe este un „aparat” de măsurare a poluării din aer – când toxinele ajung în exces, planta începe să aibă pete maro. Aloe purifica aerul din incapere Cultivarea plantei la domiciliu Aloe este o plantă nepretenţioasă.
În perioada de iarnă, aloe se ţine la 12-14 grade Celsius, în locuri luminoase, iar vara, are nevoie de multă căldură, soare şi umezire moderată. Pentru a creşte mai repede, puteţi folosi îngrăşăminte naturale, însă dacă nu doriţi să îl folosiţi pentru tratamente, puteţi să puneţi îngrăşăminte din comerţ pentru cactuşi. Plantele tinere se mută în ghivece mai mari şi li se schimbă pământul în fiecare primăvară, iar plantele bătrâne – o dată la 3 ani. Preferă un sol uşor, astfel că ideal ar fi ca pământul să fie amestecat cu cărbune de lemn şi cu fărâmituri de cărămidă. Pentru drenare, la fundul ghiveciului se pune un strat de pietricele mici sau coji de nucă zdrobite. Deasupra se aşează un strat subţire de rumeguş de lemn stropit cu îngrăşăminte. În momentul în care rădăcinile plantei vor consuma substanţele nutritive din ghiveci şi vor creşte până la fund, planta va primi un impuls de creştere şi se va dezvolta mai bine.