Revista Sănătate

Ce mâncare ar rezista și 2000 de ani? Care sunt alimentele și băuturile care ar putea salva omenirea de apocalipsă

În caz de Apocalipsă, indiferent că vorbim despre una biblică, nucleară, meteo, ori provocată de un robot împăiat în pielea lui Arnold Schwarzenegger, sau de un virus corporatist care ne va transforma în zombi, eventualii supravieţuitorii se vor confrunta, printre multe alte probleme, cu cea a asigurării hranei. Ce alimente şi băuturi sunt cele mai indicate într-o astfel de situaţie, care se conservă cel mai bine şi cât de mult pot rezista ele în timp? Sunt câteva întrebări ale căror răspunsuri pot fi găsite într-o amplă analiză BBC dedicată acestei teme.

În primul rând, de ce se strică mâncarea?

„Din cauza microbilor”, este răspunsul scurt, simplu şi ştiinţific, oferit de Michael Sulu, expert în chimia alimentară la University College London din Marea Britanie.

Prin urmare, pentru ca alimentele să nu fie alterate de culturile microbiene, cele mai răspândite metode folosite, în prezent sunt: sărarea mâncării, uscarea (deshidratarea) alimentelor, condimentarea sau depozitarea acestora în containere ori recipiente speciale, vidate.

Toate aceste metode au ca scop reducerea multiplicării culturilor microbiene de pe alimente.

Sărarea ori uscarea, cele mai simple şi sigure metode pentru conservarea mâncării
Conform expertului în chimia alimentară consultat de BBC, cele mai eficiente metode din cele de mai sus sunt uscarea şi sărarea.

Uscarea alimentelor este foarte eficace deoarece culturile microbiene nu se pot dezvolta în medii lipsite de apă. De asemenea, lipsa apei împiedică producerea oxidării, altă cauză a alterării alimentelor.

De asemenea, pusul alimentelor la sărat, în special carnea, este o altă metodă eficientă deoarece şi, în acest caz, ea reduce umiditatea, creând astfel un mediu în care agenţii patogeni nu pot supravieţui.

„Sarea extrage apa din microorganisme şi distruge legăturile chimice ale acestora”, declară Sulu care precizează că, în termeni ştiinţifici, acest lucru poartă denumirea de „şoc osmotic”.

La fel ca şi sarea, zahărul poate induce şi el, în anumite condiţii, un astfel de „şoc” microbilor. Zahărul alb rafinat, de pildă, conţine 99,9% zaharoză pură şi nu permite deloc dezvoltarea culturilor microbiene, motiv pentru care se consideră că nu are, practic, dată de expirare.

Să aveţi şi nişte borcane de miere puse la păstrat. Ele ar putea fi consumate inclusiv de arheologii care vă vor descoperi rămăşiţele
Apologeţii Apocalipsei, sau aşa-numiţii „prepperi” ori experţi în supravieţuire care fac pregătiri pentru tot felul de scenarii de criză, trebuie să ştie că mierea reprezintă unul din alimentele care a demonstrat că poate rezista, fără probleme, timp de milenii.

Astfel, în celebrul mormânt al lui Tutankhamon din Egipt s-a găsit inclusiv miere, la fel ca şi în mormintele unor nobili din Epoca Bronzului, cu o vechime de peste 3.000 de ani, descoperite în Georgia.

Practic, mierea naturală este aproape imposibil să se altereze, în condiţiile în care conţine zahăr din abundenţă şi aproape deloc apă şi este ţinută în recipiente bine sigilate.

De asemenea, „alimentele foarte bogate în grăsimi se pot fi conservate pentru multă vreme”, declară, pentru BBC, Mark Thomas, profesor de genetică la University College London.

Şampania, cea mai indicată băutură în cazul în care vine sfârşitul lumii
Cea mai veche sticlă de vin din istorie datează de cira 1.700 de ani şi a fost descoperită într-un vechi mormânt roman în Speyer, Germania. Ce-i drept, nimeni nu a avut curajul să deschidă sticla şi să vadă ce gust are băutura.

Cea mai veche sticlă de şampanie, cu o vechime de 200 de ani, a fost descoperită într-o epavă aflată pe fundul Mării Baltice.

„A avut un gust fantastic”, declara, la acea vreme, Christian Ekstrom, scafandrul care a făcut descoperirea în 2010, a băut conţinutul unei astfel de sticle, despre care a spus că era foarte dulce şi că şampania încă mai făcea bule.

Revoluţia cărnii. De la carne procesată la agricultură celulară
Mâncărurile procesate au reputaţia de a rezista probei timpului multă vreme după preparare. Cel mai cunoscut exemplu este cel al ultimului meniu de hamburger cu cartofi prăjiţi, vândut în urmă cu peste 10 ani în Islanda. Meniul este acum expus într-o vitrină pe post de atracţie turistică şi încă se menţine în formă.

Pe de altă parte, consumul excesiv de mâncăruri procesate sporeşte cu 50-70% riscul de a dezvolta Alzheimer sau demenţă senilă, conform unor studii de specialitate.

Vestea bună este că, în ceea ce priveşte conservarea produselor din carne, tehnologia modernă ar putea să ne ofere o mână de ajutor. Cu condiţia ca Apocalipsa să se mai amâne niţel.

„Peste 10 ani, agricultura celulară – metodă prin care se poate obţine carne fără sacrificarea de animale – ar putea să ne ofere mâncare mai sigură şi care să dureze mai mult timp”, consideră expertul în chimia alimentară Michael Sulu.

Spune-mi ce mănânci, ca să-ţi spun ce apocalipsă a venit peste tine
Dar sfârşitul civilizaţiei umane, aşa cum o ştim, şi găsirea surselor de hrană într-o lume post-apocaliptică depind, în mare măsură, de tipul de apocalipsă care va cădea peste capetele noastre.

Expertul în chimie alimentară consultat de BBC atrage, astfel, atenţia că, în cazul unei apocalipse nucleare, oamenii nu vor putea să dea năvală în supermarketuri şi să golească rafturile, din cauza radiaţiilor.

În schimb, în orice alte împrejurări cauzate de o criză care poate duce la întreruperea lanţul normal de aprovizionare cu alimente, cele mai indicate pentru provizii sunt conservele, alimentele uscate sau deshidratate, ba chiar şi mâncarea din pungi vidate sau alimentele congelate.

Tehnologia vine iarăşi în ajutorul nostru, cu idei de mâncăruri special concepute în laboratoare şi care au o „viaţă de raft” extrem de îndelungată, în cazul în care acestea ar fi expuse şi în magazinele clasice: este vorba, în acest caz, despre pachetele speciale de mâncare pentru astronauţi sau, mai la îndemână, raţiile speciale pentru militari, aşa-numitele MRE („Meals, Ready to Eat” – mâncare gata preparată),valabile pe o durată de 3 ani, în condiţii de stocare la 27 de grade.

„Scopul industriei comerciale e să vândă produsele cât mai repede. În schimb raţiile militare reprezintă exact opusul acestora: acest tip de mâncare pur şi simplu stă, în aşteptarea momentul când va fi mâncată”, declară un reprezentant al armatei americane.

La final, o veste bună: în octombrie, anul trecut, a avut loc primul experiment reuşit de friptură comestibilă, printată 3D. Un fel de „carne fără carne”.

Cu acest prilej, experții au extras celule din carnea obişnuită de vacă, iar apoi aceste celule au fost cultivate într-un mediu care stimulează creșterea lor. Recipientele cu celule și nutrienți au fost transportate la bordul unei nave Soyuz MS-15 care a decolat din Kazahstan și au fost duse la bordul Stației Spațiale Internaționale. Acolo, au fost puse într-un printer magnetic, care a replicat celulele, astfel încât să crească țesut muscular.

Totuşi, de dragul cercetării, astronauții nu au consumat carnea pe loc şi au trimis-o, totuşi acasă, pe pământ pentru analize suplimentare.
sursa: digi24.ro

Loading...