Andreea
Desi ani la rand , carnea de porc a fost pomovata ca fiind nesanatoasa si raspunzatoare de o multime de probleme de sanatate, se pare ca, acum, e o aternativa mult mai sanatoasa decat carnea de vita sau pasare recomandata de specialisti.
Acest lucru il sustine reumitul medic nutritionist, Mihaela Bilic.
Aceasta a acordat un interviu ziarului Adevarul in care spunea ca e de preferat sa mancam carne de porc in loc de vita,inca de la varste mici.
“Desi am auzit multi medici care spun sa ii dai copilului carne de curcan si vita,eu spun ca nu exista niciun argument contra carnii de porc.
Dimpotriva,grasimea de porc e mult mai sanatoasa si mai putin saturate decat cea de vita. Porcul e 94% compatibil cu omul.
Copilul va digera mult mai bine carnea de porc decat de vita. Cel mai important e sa alegi doar o bucata de porc mai slaba.
Spre exemplu, mushciul de porc e mult mai slab decat orice bucata de vita sau chiar decat pulpa de pui.
Carnea porcului are omega 3, daca el e crescut correct si in aer liber”.
Ea sustine ca cei care ofera acuze impotriva carnii de porc, nu au acoperire stiintifica.
In cartile de nutritie, sa stiti ca porcul e laudat, asa ca nu e bine sa punem la indoiala calitatea carnii lui.
Testul slaninutei
Testul slaninutei ne demonstreaza faptul ca acest tip de carne este potrivit consumului uman.
Grasimea de porc e boagata in acizi grasi mononesaturati ,exact ca uleiul de masline.
Slanina este fragea,iar o momentul in care o lasi la o temperature ambianta, ea devine moale, ca uleiul de masline cand sta pe masa.
Grasimea de porc poate fi mancata, insa cea de vita sau oaie e foarte gretoasa, lucru ce arata cat e de saturata.
BONUS:
Mihaela Bilic – „Pofta de zahar si de paine reflecta o nevoie a creierului de…”
Mihaela Bilic spune ca mancatul emotional reflecta o nevoie de glucoza a creierului, deoarece el cu asta se hraneste.
Pofta de dulce sau de paste fainoase „tine mai degraba de o nevoie de calmare a capului”, spune ea.
„Mancatul de foame se reflecta prin senzatii fizice, precum crampe, slabiciune, lipsa de concentrare.
Daca senzatia de foame creste se ajunge la stari de iritabilitate si nervozitate.
Mancatul emotional reflecta o nevoie de glucoza a creierului, nu o nevoie de nutrienti.
Creierul functioneaza cu glocoza, iar aceasta ii da o stare de bine.
Mancatul emotional ne indeamna sa mancam dulciuri, paste, paine, produse de patiserie, deoarece acestea contin glucoza.
Este important sa putem diferentia mancatul emotional de cel de foame.
Putem manca chiar daca suntem satui, deoarece produsele pe care le mancam ne dau o stare de bine.
Corpul nu stie sa ceara zahar, insa capul cere zahar”, spune dr. Mihaela Bilic.
