Neurolog celebru, autor al numeroaselor carti care au bulversat comunitatea stiintifica romaneasca, prof. Dr. Dumitru Constantin Dulcan, pune degetul pe rana, atunci cand vine vorba de cauzele bolilor noastre. In 1981, „Inteligenta materiei este cartea domniei sale, in care vorbeste despre medicamentele viitorului, dar si despre rolul nefast al stresului in viata noastra.
Profesorul universitar doctor Dumitru Constantin Dulcan este medic neurolog si psihiatru, autorul unui numar mare de monografii, tratate, lucrari si carti de o mare valoare stiintifica, dar si de eseistica. (,,,) Este membru al unor prestigioase societati stiintifice nationale si internationale, autorul unor brevete de inventii, titular al unor importante cursuri universitare, precum si detinator a numeroase premii stiintifice si literare obtinute in tara si in strainatate. Intr-un interviu pentru ziarul Adevarul, acesta arata rolul stresului in organismul nostru si cum ne putem imbolnavi subit. El arata si ce mijloace de aparare putem folosi pentru a ne pastra sanatosi
Care sunt mecanismele care declanseaza boala in organism si ce rol joaca stresul in provocarea bolii?
Prof. dr. Dumitru Constantin Dulcan: Stresul are un rol foarte nefericit. Stresul este reactia pe care o are organismul la o trauma care poate sa fie fizica, psihica, emotionala. Stresul in organism are efect asupra a trei elemente structurale esentiale: neuronul, ADN-ul, adica substratul genetic al organismului, si sistemul imunitar. In ceea ce priveste neuronul, stresul blocheaza neurogeneza, formarea de noi neuroni sau formarea de noi conexiuni. Si iata ca in secolul nostru vorbim de o frecventa din ce in ce mai mare, de o morbiditate crescanda a bolii Alzheimer, deci a pierderii capacitatii intelectuale.
Asupra acidului dezoxiribonucleic, deci asupra substratului genetic: cromozomii au niste proteine la capetele lor cu rol de protectie, se cheama telomeri. Stresul actioneaza asupra acestor telomeri, pe care ii scurteaza astfel. Mai exact, cu fiecare diviziune celulara, telomerii se scurteaza, stresul actioneaza asupra lor, deci reduce pur si simplu longevitatea, durata vietii.
Un exemplu: exista date de care dispunem, ale unor oameni care s-au ocupat de domeniul geneticii, si care spun ca, de pilda, in cazul unei mame care are un copil cu o suferinta cronica, se poate constata la nivel de telomeri ca este mai in varsta cu 10 ani decat varsta din buletin. Exista experiente care arata ca supunerea la stres are efectul acesta si, dimpotriva, scoaterea din stres a individului, alaturi de o anumita alimentatie, poate sa refaca acesti telomeri. Sunt experiente ale unor oameni de stiinta din Statele Unite ale Americii, mergand prevalent pe ideea de alimentatie vegetariana.
Tehnologia ne-a oferit foarte multe avantaje, dar in acelasi timp a depasit ritmul nostru biologic de adaptare. Uitati-va si la ce se intampla in mass-media: toate stirile pe care le urmaresti numai lucruri rele anunta. Toate astea ne afecteaza. Dincolo de asta, exista in viata tuturor oamenilor care traiesc in lumea asta si suferinte, necazuri.
Dar cum sa facem sa ne ferim de acest stres? Sunt o multime de probleme cu care ne confruntam zilnic. Sigur ca este esential sa nu te implici. Implicarea emotionala intr-un fenomen negativ, intr-o stire de la televizor etc. iti consuma enorm de multa energie.
Trebuie sa te aperi incercand sa te detasezi, asta inseamna autoeducatie, sa cunosti ceva despre tehnici de aparare de stres si, sigur, sa-l eviti. De exemplu: te duci la seful tau si, daca stii ca o sa-ti faca scandal, deja sa anticipezi, sa incerci sa fii cat se poate de indiferent, sa-ti pui un baraj.
E una dintre tehnicile de aparare. Sigur ca nu poti sa eviti complet stresul, fiindca traim intr-o lume in care vrem-nu vrem, avem si stres. Fiecaruia dintre noi i se imbolnaveste cineva, ii moare cineva, ne mor prieteni, ne mor din familie, acestea sunt stresuri care sunt inevitabile, fac parte din biologia noastra.
Dar ce putem face concret?
Fiecare dintre noi trebuie sa faca efortul sa se schimbe, in primul rand sa nu-l streseze pe cel de langa el, pentru ca in momentul in care eu il stresez pe celalalt, ma stresez implicit si pe mine insumi.
Aceasta schimbare trebuie sa inceapa cu fiecare din noi. Deci avem nevoie la nivel social de o gestionare a stresului, dar si la nivel individual si cand vom reusi toate lucrurile acestea putem sa mai vorbim atunci si de sanatate si de o existenta cat de cat armonioasa.
3 PRAFURI OTRAVITOARE
Alimentatia ce rol joaca in mentinerea unei stari bune de sanatate?
Sunt trei prafuri albe otravitoare: sarea multa, zaharul alb si faina alba. Nimeni nu vrea sa manance paine integrala. De ce mancam paine alba, care este secata de toti nutrientii din ea? Painea integrala este cea sanatoasa organismului nostru. Fumatul face, de asemenea, foarte rau, aditivii alimentari care se pun pentru conservare, colorantii, toate aceste lucruri ar trebui sa fie evitate.