Cezar Vasile
Este destul de comună pentru persoanele în vârstă cu risc de boli de inimă și accident vascular cerebral pentru a lua doze mici de aspirină (aka aspirină pentru sugari) ca un diluant sanguin pentru a reduce riscul unei situații de urgență. Cu toate acestea, cercetările recente au constatat că acest medicament poate cauza sângerare în craniu pentru cei de pe această cale de tratament.
Deși este o practică acceptată de a lua doze mici de aspirină pentru a preveni aceste condiții, aceste riscuri recent descoperite pot depăși beneficiile.
Procesul: Aspirina vs. Placebo
Cercetatorii au luat date de la 13 studii, care au inclus peste 130.000 de participanti in varsta de 42 – 74. Aceste participanti nu au avut istoric de boli de inima si accident vascular cerebral. Acestea au fost împărțite în două grupuri; unul a primit o doză mică de aspirină pentru a preveni aceste afecțiuni, iar celălalt a primit un placebo. O doză mică poate fi definită ca orice, de la 75 la 100 de miligrame de acid acetilsalicilic (aspirină). Cu toate acestea, cele mai multe tablete cu doze mici de peste-counter sunt 81 mg. În general, dozele de aspirină pot varia de la 50 mg la 6000 mg, în funcție de motivul pentru care sunt utilizate.
Rezultatele păreau să confirme suspiciunile cercetătorilor. Cei din grupul placebo aveau un risc de sângerare mai mare cu 0,46% în cap în timpul studiului. Celălalt grup care a luat o doză mică de aspirină a fost în risc de 0,63%. Acesta este echivalentul statistic al 2 din 1000 de persoane care dezvoltă această formă de sângerare. Participanții care au fost cel mai expuși riscului au provenit din medii asiatice și / sau aveau un indice de masă corporală scăzută. În timp ce acest lucru nu pare prea mult, atunci când extrapolați acest lucru unei populații mai mari, numărul persoanelor care pot fi afectate este important.
Acest tip de sângerare a capului este clinic cunoscut sub numele de hemoragie cerebrală sau intracraniană. Deoarece oxigenul nu poate fi furnizat creierului în timpul acestei rupturi, acesta poate provoca rapid leziuni ale creierului.
Printre cauzele sale principale se numără:
– traumatisme craniene
– tensiune arterială crescută
– arterele blocate (care provoacă accidente vasculare cerebrale)
– fumatul și consumul excesiv de alcool
– tratamentul cu terapie anticoagulantă (diluanți sanguini)
Persoanele familiare cu simptomele de accident vascular cerebral pot recunoaște semnele de hemoragie intracraniană:
a) Tulburare bruscă, amorțeală, slăbiciune sau paralizie pe o parte a corpului
b) Dureri de cap severe
c) Dificultate înghițire sau văz
d) Pierderea echilibrului și coordonarea
e) Dificultate de vorbire și de cunoaștere
f) Sudden letargie sau somnolență
Aspirina: Thinner recomandat pentru sânge
Aspirina a devenit un medicament obișnuit prescris pentru persoanele în vârstă cu sau în pericol de inimă și afecțiuni ale sângelui datorită capacității sale de a preveni formarea de coagulare a trombocitelor.
Coagularea este o funcție naturală de vindecare, dar poate fi dăunătoare celor care au acumulat depozite de grăsimi în arterele lor, cunoscute și sub denumirea de plăci aterosclerotice. Această placă poate deveni fragilă și ruptura, declanșând mecanismul de coagulare a organismului, care blochează fluxul sanguin.
Această obstrucție a inimii sau a creierului poate fi fatală. Lipsa fluxului de sange catre inima duce la un atac de cord. Lipsa fluxului către creier provoacă un accident vascular cerebral. Pentru cei cu antecedente de aceste afectiuni, aspirina poate fi benefica ca un diluant sanguin, care impiedica formarea acestor cheaguri.
Ar trebui sa folosim inca aspirina sau nu?
După rezultatele studiilor ca acestea, aspirina își pierde statutul de tratament de prevenire a celor fără boală cardiacă existentă sau care prezintă un risc mai mare de a avea unul. Alte orientări au fost anunțate luna trecută de Colegiul American de Cardiologie.
„Clinicienii ar trebui să fie foarte selectivi în prescrierea aspirinei pentru persoanele fără boli cardiovasculare cunoscute”, spune Dr. Roger Blumenthal, un cardiolog Johns Hopkins. Aspirina ar trebui sa fie limitata la persoanele cu cel mai mare risc de boli cardiovasculare si un risc foarte scazut de sangerare.
Blumenthal sugerează că pacienții trebuie să lucreze cu medicii lor pentru a-și evalua riscul de sângerare a capului.
Riscul unei persoane poate crește cu:
1) Îmbătrânire
2) Boală de rinichi
3) Boala de inima
4) Diabet
5) Tensiune arterială crescută
6) Ulcer
7) Sângerarea în tractul gastro-intestinal
8) Anemie
Utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi:
– alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene
– steroizi
– anticoagulante orale direct
– warfarină (un diluant sanguin)
Deși acum este descurajat pentru ca persoanele sănătoase să ia aspirina ca pe un preventiv pentru boli de inimă și accidente vasculare cerebrale, este important să discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a începe sau a opri orice medicament.
După cum afirmă Blumenthal, „Este mult mai important să optimizăm obiceiurile stilului de viață și să controlam tensiunea arterială și colesterolul, spre deosebire de recomandarea aspirinei”.
